Sa nu fim ipocriti, o mare parte din viata noastra e minciuna! Ca sunt doar mici exagerari sau scuze, incercarea de a scapa de ceva, de a ne fofila, denaturarea adevarului, sau pur si simplu aruncate la intamplare, intr-un final tot minciuni se cheama.
Mintim pentru bani, mintim pentru fericire, pentru libertate, pentru dragoste, pentru apararea orgoliului, din aroganta, pentru a lenevi, mintim pentru a ne lauda sau pentru a denigra pe altii, mintim pentru a nu fi dojeniti, de rusine, de frica, sa ajutam pe cineva, din placere, sa testam, mintim pentru a insela, mintim pentru a nu rani; unii mint chiar pentru raul altuia; mintim pentru ca asa am fost invatati sau pur si simplu pentru ca ne-a intrat in reflex! Ne-am facut un mod de viata din asta!
Mintim pentru ca avem impresia ca protejam, dar nu e asa, mai degraba realitatea si adevarul sunt benefice!
Mintim pentru ca vedem realitatea, dar stim ca ceilalti nu o vad, nu o accepta si prefera sa fie mintiti!
Mintim cu zambetul pe buze si de multe ori ajungem sa ne credem si noi minciunile. Ajungem sa nu mai stim cine suntem; ne cladim personalitatea pe ceva ce nu e real, ne ceem o identitate falsa.
Mintim cu usurinta, iar daca suntem sinceri, suntem luati usor peste picior; sinceritatea e catalogata de multe ori ca fiind o slabiciune si nu e apreciata! Adevarul doare, de aceea preferam minciuna, desi, adevarul are o energie pozitiva ce atrage binele!
E inevitabila minciuna; poate fi si benefica; dar de multe ori strica ceva! Cred ca cel mai urat e cand persoana la care tii foarte mult si cu care incerci sa fii sincer si esti sincer, se uita in ochii tai si te minte; tu iti dai seama dar nu zici nimic, poate si de jena sau poate pentru ca tii prea mult!!
Nu vedem lucrurile asa cum sunt ele, le vedem asa cum suntem noi!
Mintim pentru bani, mintim pentru fericire, pentru libertate, pentru dragoste, pentru apararea orgoliului, din aroganta, pentru a lenevi, mintim pentru a ne lauda sau pentru a denigra pe altii, mintim pentru a nu fi dojeniti, de rusine, de frica, sa ajutam pe cineva, din placere, sa testam, mintim pentru a insela, mintim pentru a nu rani; unii mint chiar pentru raul altuia; mintim pentru ca asa am fost invatati sau pur si simplu pentru ca ne-a intrat in reflex! Ne-am facut un mod de viata din asta!
Mintim pentru ca avem impresia ca protejam, dar nu e asa, mai degraba realitatea si adevarul sunt benefice!
Mintim pentru ca vedem realitatea, dar stim ca ceilalti nu o vad, nu o accepta si prefera sa fie mintiti!
Mintim cu zambetul pe buze si de multe ori ajungem sa ne credem si noi minciunile. Ajungem sa nu mai stim cine suntem; ne cladim personalitatea pe ceva ce nu e real, ne ceem o identitate falsa.
Mintim cu usurinta, iar daca suntem sinceri, suntem luati usor peste picior; sinceritatea e catalogata de multe ori ca fiind o slabiciune si nu e apreciata! Adevarul doare, de aceea preferam minciuna, desi, adevarul are o energie pozitiva ce atrage binele!
E inevitabila minciuna; poate fi si benefica; dar de multe ori strica ceva! Cred ca cel mai urat e cand persoana la care tii foarte mult si cu care incerci sa fii sincer si esti sincer, se uita in ochii tai si te minte; tu iti dai seama dar nu zici nimic, poate si de jena sau poate pentru ca tii prea mult!!
Nu vedem lucrurile asa cum sunt ele, le vedem asa cum suntem noi!
0 comentarii