Ce am fi noi fără prieteni? Să vorbeşti nu ai cu cine, nu au cui să-i plângi în vestă, n-ai de la cine împrumuta bani și n-ai cu cine bea. Şi cu anii ei nu devin mai mulţi.

Nu, de fapt, nu e adevărat. Cu anii apar copiii, la copii apar prieteni si, vrei nu vrei, începi să prieteneşti cu parinţii copiilor. Şi câteodată aceşti oameni par a fi buni. Dar rareori. La serviciu, în cel mai bun caz, se primeşte să-ţi găseşti un tovarăş, în cluburile de noapte – dragostea vieţii, şi uite aşa prietenii, cu anii, devin tot mai puţini, din păcate.

În primul rând, ne diferenţiază politica

Şi mai ales, când ea e şi legată cu războiul, ajunge până la absurd. Un prieten este şovinist, al doilea patriot, şi uite asta e totul. Nu ne mai sunam şi nu mai vorbim pe temele noastre obişnuite – copii, femeii, serviciu, bani, călătorii şi zboruri către stele. De ce? Ce anume s-a schimbat? La urma urmei, adevărata reţetă a prietenii e doar una: să nu fim…

Să-ţi respecţi interlocutorul, să înţelegi că opiniie sale au apărut pentru un un motiv serios, după multe ore de reflecție, sau din motive financiare specifice. Ascultaţi cu atenţie şi cu respect. Să-ţi exprimi punctul de vedere – acest lucru este mai mult decât suficient pentru ca relaţia să fie una plăcută. În final – copiii, femeile, munca, banii şi zborul spre stele uneori sunt mai importante şi interesante decât orice dispută politică.

În al doilea rând, cu timpul, ne desparte statutul social

În şcoala sau universitate, am fost în aceeaşi pantaloni zdrenţuiţi, dar apoi cineva a rămas funcţionar cu un salariu modest, dar cineva a ajuns într-o afacere mare. Şi ce dacă, la naiba? Voi oricum sunteţi prieteni. Voi aveţi mulţi ani de istorie comună, interese comune, aveţi despre ce comunica.

Pur şi simplu aici ambii, şi în special prietenului bogat, trebuie să exercite o anumită delicatese. Trebuie să înţelegem că, atunci când este necesar să plăteşti, să plătești, iar atunci când e mai bine să nu te forfăieşti, să nu o faci. Uneori este necesar să mergi la un restaurant mai mediocru, în care prietenul sărac să nu aibă un atac de cord atunci când citeşte meniul. Mai pe scurt, sărăcia ( sau mai bine spus, lipsa bogaţiei), de asemenea, poate şi trebuie respectată.

În al treilea rând, prietenia este sufocată de femei

O versiune moale – prietenul se îndrăgosteşte în aşa mod încât nu aude și nu vede pe nimeni și nimic din jurul său. Dar situația asta poate fi încă suportată.

Perioada acută, atunci când oamenii se ţin de mână şi la prima ocazie sar în pat, durează cam câteva luni maximum. Apoi vine a doua etapă : “trebuie să arăt fata tuturor prietenilor, şi lasă să se bucure pentru mine şi să mă invidieze toţi, nemernicii.” În această situaţie tot nu va fi uşor, dar cel puţin vă veți mai vedea. Cel mai tirziu peste jumate de an el va fi fericit să se întîlnească în regimul “fără femei” şi puţin să se odihnească de la jumătatea sa.

Mai rău e când prietena prietenului consideră ca toţi prietenii lui sunt de rahat. Aşa fete, din păcate, sunt o mulțime, dar iubirea e rea, și acest lucru, de asemenea, trebuie să fie tratat cu respect și răbdare.

Variantele de dezvoltare a evenimentelor sunt două. Sau prietenii prietenului tău nu sunt întradevăr atât de buni – dar noi asta nici nu luam în considerare. Sau el o să rabde, dar cu prietenii o să se întîlneasca pe ascuns. Aşa situaţie, de fapt, aproape mereu ajunge la desparţire. Aşa încât prietenii lui vor fi nevoiți să-l liniștească și să plângă alături de el.

În al patrulea rând, prietenia necesită atenție

Noi avem prea multe de făcut, și ca urmare uitam sa ridicam receptorul şi să sunam (cine acum suna? SMS-uri în cel mai bun caz), anunțând că nu putem veni la aniversare. Pe scurt, ne comportăm ca niște nemernici. Relațiile de prietenie, de asemenea, sunt relații, și ele la fel trebuie menținute. Scrieți, sunați, întrebați, cum, dacă ar trebui să ajutați, dacă o persoană nu a înebunit de la scutecele lor, femeile rele, sărăcie și bogăție, și dezbaterile politice.

În al cincilea rând, rețelele de socializare

Aceasta este în general cea mai oribilă invenție posibilă a omeniri, care, dupa un anumit fel ne apropie, dar de fapt- e invers. Felicitările cu ocazia zilei de naștere- online. Like-urile în locul comunicării.

Chiar daca se primește să te întâlnești cu cineva şi începi să spune o istorie fascinanta, prietenul spune: ”Ai scris asta pe facebook. Am citit deja.” Toate glumele spumoase şi bancurile devin banale încă înainte să reușești să bei primul pahar. Dar cel mai important, pe reţele de socializare, dintr-un motiv oarecare, toți se transformă în monștri morali.

Oamenii care se comportă decent în viața reală devin provocatorii înrăiți, luptătorii neînfricați pentru dreptatea Universului. Și doamne ferește să cazi în plasa unuia dintre ei: nu contează dacă, 10 ani în urmă, ați băut ultimii cinci dolari şi ați construit planuri napoleoniene. Te va rupe ca pe o cirpa și fără multă empatie. Soluția e iarăși simplă: să respecți, să prețuiești și să nu abuzezi.

În cele din urmă, rețelele de socializare au fost inventate pentru a posta motani pe ele, nu pentru a ucide prietenia moral. Ai grijă de tine și de alții!