Crezi că ai timp? Un sărut se oferă azi. La fel și-o îmbrățișare. Căci mâine s-ar putea să nu mai vina. Privirile nu se amână. Crezi că ai timp suficient? Sa picuri stropi de bucurie în inima celor dragi? Sa numeri zilele și sa împărți iubirea? Iubirea nu se împarte la zile. Și nici la clipe ce nu au venit. Iubirea e un fluviu care curge. Din asfințitul înmuiat în trupuri vii și până-n răsărit.

Crezi ca e timp sa spui un te iubesc doar pentru ca cel de lângă tine nu a plecat? Nimeni nu poate fi o promisiune pentru tine. Spune-l acum. Prezentul nu se poate regreta. Crezi ca e timp sa te întorci iar în trecut? Sa chemi aceleași lacrimi sa iti ude obrajii încinși? Trecutul nu mai are timp. Căci el s-a stins demult. Purtând în amintiri imagini vii. Nu este timp pentru viitor. Prezentul strigă prin toți porii ființei. Nu mai e timp pentru cuvinte acolo unde faptele se pierd intre silabe. Nu este timp sa crezi ca Viata te așteaptă. Te-a așteptat destul sa te trezești.

Astăzi e timp pentru orice. Și pentru un sărut pe care l-ai promis și nu a mai atins buze celebre. Si pentru o tinere de mână ce poate mâine se va rătăci în gânduri reci. Și pentru un Te iubesc șoptit din inimă. E singurul ce va rămâne în ecou. Astăzi e timp pentru priviri. Dar nu în jos, ci-n ochii celuilalt. Acolo unde doi se contopesc nu mai exista nici trecut și nici viitor. Atunci cand doua trupuri se unesc. Astăzi e timp pentru iubire.  Nu ieri, nu mâine sau în alta zi.

Nu iubi mâine ce poți iubi azi. Iubește azi cum nu ai mai iubit… o viață.